PERSPECTIVE INGINEREȘTI · GHID PRACTIC
FAT și SAT răspund unor întrebări diferite. FAT verifică soluția configurată în condiții controlate la furnizor; SAT validează funcționarea în mediul real al clientului. Criteriile și dovezile trebuie convenite înaintea zilei de acceptanță.
FAT — validați configurația convenită
Stabiliți funcțiile, versiunile hardware/software, condițiile de test și dovezile cerute. Delimitați ce poate fi simulat la furnizor și ce trebuie verificat pe amplasament. Înregistrați abaterile și punctele deschise; netestat nu înseamnă acceptat.
SAT — verificați integrarea pe amplasament
Testați traficul real, rețeaua, ușile, interfețele, operatorii și recuperarea după erori. Confirmați din timp alimentarea, accesul, condițiile sigure și sarcinile de test. Repetați verificările afectate de instalare sau configurare locală.
Asigurați trasabilitatea cerințelor
Legați fiecare test de o cerință, un criteriu măsurabil, un responsabil și o dovadă. Folosiți identificatori unici pentru a urmări neconformitățile. Procesul-verbal trebuie să conțină rezultatul real, nu doar o bifă.
Controlați abaterile și retestarea
Separați defectele care blochează acceptanța de observațiile minore. Fiecare punct necesită proprietar, acțiune, termen și criteriu de retestare. Acceptanța condiționată trebuie să precizeze limitele și restanțele.
Tratați predarea operațională separat
Verificați instruirea, procedurile, mentenanța, piesele de schimb, accesul software, copiile de siguranță și escaladarea suportului. Stabiliți responsabilitatea pentru performanța sistemului după predare. Semnarea FAT/SAT nu garantează pregătirea operațională.